Meseria de prezicător al viitorului devine din ce în ce mai riscantă, dar tradiția este tradiție și o voi respecta. Pentru a 13-a (!) dată deci, în prima ediție a anului a rubricii CHANGE.WORLD voi oferi cititorilor o listă a principalelor tendințe și a posibilelor direcții de evoluție în cercetarea științifică, în inovații și în introducerea tehnologiilor avansate în viața economica, în societate și în sfera privată. Ca întotdeauna, este vorba despre o apreciere personală, îmi rezerv dreptul de a greși, iar propunerile mele sunt doar începutul unor discuții posibile și prilej de a pune întrebări și de a contesta.
(sursa foto: news.microsoft.com/en-cee/2025/01/08/6-ai-trends-youll-see-more-of-in-2025/)
Alegerea subiectului numărul 1 al listei nu este dificilă. Inteligența artificiala (IA) va continua să domine actualitatea în 2026, așa cum s-a întâmplat și în 2025. Unele dintre direcțiile de evoluție au fost însă foarte diferite de cele pe care le estimau experții și cred că surprizele vor continua în anul care începe. Scriam acum un an că 2025 va fi probabil anul în care ne vom lămuri dacă IA este o moda trecătoare sau o direcție revoluționară în tehnologie, economie și societate. Cred că suntem dincolo de pragul confirmării, iar temerile experților financiari care preziceau o posibilă explozie a ‘balonului IA’ care să antreneze după ea nu doar o scădere a valorii de piață a firmelor investite sau investitoare în acest domeniu ci să arunce bursele lumii într-un crah de proporții au fost infirmate. Nu numai că tendințele au fost pozitive și în acest an, dar firmele legate de IA au continuat să crească valoric și să tragă după ele în sus bursele lumii pentru încă un an în care investitorii curajoși și inspirați au câștigat frumos. Semnele de întrebare persistă, problemele nu sunt deloc excluse, dar cred că ele vor afecta în special acele firme care nu-și pot justifica economic întoarcerea investițiilor și nu pot genera profituri imediate, rapide sau într-o marjă de timp care să-i convingă pe investitori. Cu alte cuvinte, lumea așteaptă ca industriile producătoare de IA și cele înzestrate cu IA să aducă profituri măsurabile. Deocamdată, în 2025, liderul în cipuri IA, Nvidia, a devenit prima firmă din lume care a atins o valoare de piață de 4 trilioane de dolari și, pentru o scurtă perioadă, chiar de 5 trilioane de dolari. Altele o vor urma.
(sursa imaginii: linkedin.com/pulse/new-diversity-ai-augmented-workplaces-merging-minds-milene)
Ceea ce cred că va caracteriza domeniul IA în 2026 va fi diversificarea. Nvidia, OpenAI, Oracle sau SoftBank nu mai sunt singure pe piață și Silicon Valley nu mai este singura metropolă a Planetei IA. Concurența este sănătoasă și va fi din ce în ce mai acerbă. Modelele de limbaj ‘low-cost’ – mai simple, mai aproximative, însă mai ieftine de produs și de achiziționat – vor prolifera, urmând succesul celui produs de firma chineză DeepSeek. Modelele native în alte limbi decât engleza vor fi și ele din ce în ce mai mult vândute, instalate și utilizate. Multe dintre ele citesc și vor citi, vorbesc și vor vorbi, desigur, limba chineză, dar și franceza (Le Chat, al lui Mistral AI, care este bilingv) sau araba (ALLAM, proiectat de Autoritatea de Date și IA a Arabiei Saudite). Intervențiile guvernamentale vor fi simțite din ce în ce mai mult. Programul Partidului Comunist Chinez și documentele directoare care detaliază politica trasată de președintele Xi Jinping includ capitole legate de acest domeniu, care îi pot surprinde doar pe cei care nu au urmărit eforturile Chinei din ultimul deceniu în a deveni o supraputere tehnologică și științifică. Dar și alte țări investesc intens în IA. Una dintre ele este Arabia Saudită, pentru care domeniul IA este una dintre direcțiile principale de dezvoltare în crearea până în 2030 a unei baze tehnologice și industriale care să asigure faptul că prosperitatea regatului din deșert va continua după epuizarea resurselor de combustibile fosile. În acest sens, Arabia Saudită oferă energie solara la preț mult mai mic decât energia produsă în Europa și America, suprafețe imense pe care pot fi construite fermele solare și centrele de date consumatoare de energie necesare execuției învățării și algoritmilor IA, și fonduri imense pentru a atrage specialiștii IA de top. Putem doar spera că Uniunea Europeana își va accelera propriile programe de dezvoltare, deoarece doar un efort comun bine coordonat are șanse să genereze o masă critică destul de semnificativa pentru a concura cu marile puteri IA aflate deja în marș.
Efectele introducerii accelerate a tehnologiilor IA se simt deja pe piața forței de muncă. Numărul joburilor care vor deveni inutile din cauza introducerii IA va putea atinge milioane. Vocile celor pe care aceste tendințe îi sperie pe bună dreptate sunt amplificate de condeiul sau tastaturile influencerilor, de cărțile autorilor de literatură tehno-apocaliptică (unul dintre best-sellerele anului, inclusiv în România, a fost în 2025 ‘Vremea prădătorilor’ a lui Giuliano da Empoli) și de portavocea politicienilor populiști de toate culorile. Soluția nu poate fi, desigur, neo-ludismul. Asta mai ales deoarece industria IA începe să creeze la rândul ei locuri de muncă. Acestea nu sunt posturi de programatori (căci unul dintre domeniile aplicative cele mai de succes pentru IA este exact cel al programării de nivel jos a sistemelor de calcul), ci poziții noi, precum crearea bazelor de date pentru antrenarea agenților și ghidarea acestora în timpul proceselor de auto-învățare, introducerea sistemelor IA în domenii variate ale economiei, finanțelor, învățământului, aplicațiilor medicale etc., și asigurarea securității firmelor și organizațiilor în timpul proceselor bazate pe IA (securitate IA, inclusiv legendarul buton de alarmă care oprește orice aplicație considerată că a devenit un pericol). În fine, la nivelul conducerii marilor firme și organizații (inclusiv cele guvernamentale) au apărut posturi de ‘Chief AI Officer’, adică directori sau chiar vice-președinți responsabili cu introducerea și expansiunea IA în organizație, posturi distincte și chiar concurente celor de ‘Chief IT Officer’.
(sursa imaginii: By Josh Valcarcel – flickr.com, Public Domain, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=130335077)
2026 va fi anul reîntoarcerii omenirii în vecinătatea Lunii. A trecut mai bine de jumătate de secol de când ultima misiune din programul Apollo a adus astronauți pe Lună. Misiunea Artemis II a NASA, programată pentru lansare între februarie și aprilie 2026, va trimite patru astronauți într-o călătorie în jurul Lunii, marcând prima misiune cu echipaj uman în vecinătatea lunară din 1972 și un pas-cheie către o prezență umană susținută pe Lună. Echipajul lui Artemis II va fi format din patru astronauți: comandantul Reid Wiseman, pilotul Victor Glover, specialista misiunii Christina Koch – toți de la NASA –, și un al doilea specialist al misiunii, Jeremy Hansen de la Agenția Spațială Canadiană. Astronauții vor testa manevrabilitatea navei spațiale Orion. Aceasta va implica pilotarea manuală a capsulei pe orbită în jurul Pământului, pentru a exersa direcționarea și alinierea navei spațiale pentru viitoare aselenizări. Apoi se vor îndrepta către un punct aflat la mii de kilometri dincolo de Lună, pentru a verifica sistemele de susținere a vieții, propulsie, alimentare și navigație ale navei Orion. Anunțurile făcute de NASA sunt importante, deoarece confirmă faptul că administrația americană continuă să susțină programele de explorare spațială. În afară de zborul lui Artemis II, cred că de mare importanță va fi și misiunea Hera de apărare planetară și asteroizi, a agenției spațiale europene ESA, care va ajunge la sistemul de asteroizi Didymos în noiembrie 2026, pentru a studia locul de impact al misiunii DART a NASA, contribuind la cercetarea în domeniul apărării planetare. Vom fi, de asemenea, martori în 2026 la lansarea a două noi telescoape spațiale: Telescopul spațial Nancy Grace Roman (numit după cea care a fost prima femeie în funcția de director executiv la NASA, care a ocupat funcția de prim-șef al departamentului de astronomie al NASA în anii 1960 și 1970 și care a condus proiectarea Telescopului Spațial Hubble) al NASA, conceput pentru a studia energia întunecată și exoplanetele, este așteptat să fie lansat la sfârșitul anului 2026 și Telescopul spațial Xuntian din China.
(sursa imaginii: bbc.com/news/articles/cwynm4wl1j7o)
Un alt domeniu care a depășit punctul dincolo de care nu mai există întoarcere este cel al vehiculelor autonome. 2025 a indicat clar că introducerea pe scară largă se va petrece în aria serviciilor de transport – în comun sau privat. China – cu mai puține restricții juridice și cu procese rapide de aprobare și introducere –, țintește și aici rolul de lider mondial, ambiție susținută de faptul că modelele chinezești de vehicule autonome sunt mai reduse ca preț. Inteligența Artificială joaca și aici un rol însemnat în procesul de învățare și extindere a experienței ‘la volan’ a șoferilor roboți. Taxiurile autonome operează în multe orașe din lume. Liderii pieței sunt Waymo în SUA (deja prezenți în orașe precum Austin, Phoenix, San Francisco, Los Angeles, Atlanta) și Baidu în China (Wuhan și alte peste 10 orașe), cu mult mai multe locații în curs de testare sau implementări etapizate. În 2026, Waymo va adăuga orașe precum Miami și Dallas, iar Baidu va testa în Abu Dhabi și Dubai. Marea Britanie și Europa au rămas și în acest domeniu cu un pas în urmă. Testele vor începe în 2026 la Londra (cu Waymo și Uber în parteneriat cu firma britanică Wayve), în Elveția (Bolt lucrând cu Baidu) și în Croația unde sunt testate produsele unei firme locale numite Verne.
Vom mai urmări, desigur, în 2026 și alte domenii de activitate. În biotehnologie și medicină se așteaptă progrese în medicina personalizată și în editarea genetică, alături de rezultatele unui studiu clinic semnificativ din Marea Britanie pentru o analiză de sânge care vă permite detectarea precoce a mai multor cancere. Se anticipează că noile tehnologii pentru baterii se află în pragul unui salt economic semnificativ, datorat introducerii comerciale a bateriilor fier-aer și sodiu-ion, care permit stocarea energiei regenerabile la scară largă, contribuind la tranziția către o rețea energetică mai ecologică. În fine, o știre semnificativa pentru fizicieni este faptul că acceleratorul de particule de la CERN, lângă Geneva, se va opri din activitate, intrând începând din iulie 2026 într-o perioadă de modernizări de patru ani, el urmând să devină acceleratorul de particule LHC (High-Luminosity Collider).
(sursa imaginii: linkedin.com/pulse/inside-taiwan-tech-miracle-how-small-island-become-hanel-topada-cfa-dnggc)
Legătura dintre politic și tehnologie se va întări, cred, și în 2026. Programele de explorare spațială au o componentă militară însemnată, iar tehnologiile dezvoltate și testate în spațiul extraterestru au contribuit și contribuie la progresul industriilor avansate. Conflictele globale sunt în esență legate de resurse, dar acestea nu mai sunt astăzi doar cele de combustibili sau minerale, ci și resurse industriale, de informație și de flux de mărfuri. Țara căreia trebuie să-i acordam o mare atenție în 2026 este Taiwan, considerată de China o provincie rebelă, care va fi anexată mai devreme sau mai târziu. Taiwan reprezintă o verigă esențială în lanțul global de aprovizionare cu semiconductori, producția ei reprezentând peste 60% din veniturile globale din fabricarea de semiconductori și peste 90% din producția de cipuri de ultimă generație. Firma Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC) domină piața, firme americane precum Apple, Nvidia și AMD bazându-se în mare măsură pe capacitățile sale avansate de producție.
Putem doar să sperăm că în 2026 conflictele nu se vor agrava și voi putea relata în această rubrică despre progrese semnificative care îmbunătățesc calitatea vieții locuitorilor planetei. Oricum va fi, voi urmări, voi relata și vom discuta.
Articolul a fost publicat inițial în revista de cultură ‘Literatura de Azi’