2024 a fost un an de crize, de schimbări, de zguduiri politice, sociale și economice. Cercetarea științifică și industriile tehnologiilor avansate au fost nu doar influențate de ceea ce se întâmplă în restul societății, dar au fost de multe ori în centrul atenției publicului și au generat evenimente semnificative. Voi trece în revistă – așa cum fac la sfârșit de an de peste un deceniu pentru cititorii rubricii CHANGE.WORLD – evenimentele și direcțiile cele mai interesante.
(sursa imaginii: www.imdb.com/title/tt18272208/)
Voi începe prin a povesti despre un film. Nu doar pentru a relaxa atmosfera destul de plină de griji și incertitudini la acest fine de an, ci și pentru că felul în care a fost realizat acest film ilustrează pătrunderea tehnologiei celei mai discutate a anului 2024 și a anilor precedenți – Inteligența Artificială (Artificial Inteligence – AI) – în aproape toate domeniile vieților noastre, inclusiv industria de divertisment. Filmul se numește ‘Here’ (‘Aici’) și îi are în rolurile principale pe Tom Hanks și Robin Wright. Regizorul este Robert Zemeckis, un cineast cu o filmografie cu 35 de filme în peste 50 de ani de carieră, care include succese de casă și de public cum au fost ‘Forest Gump’ sau filmele din seria ‘Back to the Future’, care nu încetează să exploreze căi noi de exprimare cinematografică. Ceea ce realizează echipa lui Zemeckis în ‘Here’ este o performanță tehnologică. Aparatul de filmat este (cu o singură excepție) fix, în același spațiu și același unghi de-a lungul întregului film. Străbatem în timp 65 de milioane de ani de istorie, dar suntem fixați vizual pe aceeași palmă de pământ, iar în scenele din 1900 încoace, în cei câteva zeci de metri pătrați ai salonului unei case americane tipice, cu ferestre mari spre o stradă americană tipică. Narațiunea este neliniară. De fapt, este vorba despre 8 sau 9 povești (depinde dacă o număram și pe cea cu dinozaurii) ale diferitelor generații de locuitori ai locului, ale destinelor lor cu nașteri și decese, iubiri și despărțiri, dureri ale creșterii și ale bătrâneților. Scenele alternează și tranziția dintre ele este făcută inventiv, cu schimbări de decor și de obiecte care definesc în timp scena care va urma. Cel mai interesant este ceea ce se petrece cu actorii, care își schimbă fizionomiile după vârstele din diferite perioade ale vieților lor. Peste 60 de ani din biografiile personajelor sunt reproduse pe ecran cu o naturalețe și cu un realism uimitor. Filmul folosește o tehnologie de inteligență artificială generativă numită Metaphysic Live. În faza de învățare automată, programul AI a vizionat filmele realizate, la diferite vârste, de Tom Hanks și Robin Wright. Acesta a inclus un set mare de date cu expresii faciale, texturi ale pielii și condiții diverse de iluminare și unghiuri ale aparatelor de filmat. Modelele rezultate pot genera transformări instantanee ale feței fără lunile de lucru manual de post-producție pe care le necesită efectele vizuale tradiționale pe calculator (CGI). Tehnologia de întinerire sau de îmbătrânire creează imagini în timp real. În timpul filmărilor, echipa a urmărit simultan imaginile pe două monitoare: unul care arăta imaginile reale ale actorilor și altul care le afișa la vârsta de care avea nevoie scena. Fizionomiile actorilor au fost adaptate mai bine decât ar fi putut să o facă orice fel de machiaj.
(sursa imaginii: www.bbc.co.uk/news/business-59651334)
Inteligența Artificială a fost prezentă în prim-planul actualităților aproape permanent în 2024. Anul a fost marcat de salturi tehnologice impresionante și de aplicații noi, de diversificarea surselor din care putem obține AI generativ, de nesfârșite campanii publicitare, de câteva rateuri semnificative și de implicații pentru viitor care variază de la panică la imprevizibil. Acesta este anul în care începem să avem o idee mai clară despre ce ar putea face de fapt AI, dar și despre cât de nepregătiți suntem încă să ne confruntăm cu consecințele progresului prea rapid în acest domeniu. Experți în informatică precum Ray Kurzweil și istorici ca Yuval Noah Harari au publicat în 2024 cărți cu avertismente aproape apocaliptice despre pericolele pierderii controlului. A fost anul în care aplicații AI în domenii cum sunt politica și influențarea alegerile democratice au produs îngrijorare, în timp ce aplicațiile medicale (în diagnosticare) sau farmaceutice (în proiectarea și testarea medicamentelor) au generat speranțe. Combinația dintre robotică și AI este una dintre direcțiile spectaculoase despre care s-a vorbit recent foarte mult. Iată un exemplu. În interiorul laboratorului de robotică al Institutului de Cercetare al firmei Toyota din Cambridge, Massachusetts, un grup de roboți se ocupa cu… gătitul. Nu ar fi nimic prea nou în asta, roboți de bucătărie există de ceva vreme. Poate că acești roboți sunt mai pricepuți decât majoritatea, sparg ouă separând albușuri de gălbenușuri, întorc clătite, feliază legume și garnisesc pizze cu compoziții la comandă. Scopul nu este însă arta culinară. Gătitul implică o mulțime de sarcini complexe, cum ar fi alegerea și dozarea ingredientelor, turnarea lichidelor și amestecarea acestora, acționarea ustensilelor. Toate acestea fac din bucătărie un teren de antrenament ideal pentru experimentarea unei noi metode de utilizare a inteligenței artificiale generative pentru a antrena roboți, cunoscută sub numele de ‘difuzie’. Roboții aceștia au învățat singuri să se descurce în bucătărie. Au studiat mișcările bucătarilor sau au înregistrat comenzile unor roboți acționați prin telecomandă. Ce este ‘difuzia’? Pentru antrenamentul roboților, AI folosește acțiunile pe care le-a învățat pentru a genera aleatoriu potențiale mișcări noi, care sunt apoi perfecționate în acțiuni utile care pot face față unor situații noi. Folosind difuzia, un robot poate fi învățat, de exemplu, în câteva ore să încarce o mașină de spălat vase, în timp ce programarea unui robot convențional ar fi durat un an sau mai mult. Nu se menționează câte ouă și câte farfurii au fost sparte în timpul proceselor de învățare autonomă. Toyota colaborează cu Boston Dynamics, firma de roboți care este lider pe piața roboților mobili (inclusiv cei care merg). Ideea este că acești roboți vor fi implementați în curând în fabrici, în producția de vehicule. Combinația dintre AI și robotică duce la construirea de modele mari de comportament (Large Behavioral Models – LBM) similare modelelor mari de limbaj (Large Language Models – LLM) din AI care operează doar pe text.
(sursa imaginii: www.therobotreport.com/7-key-robot-applications-in-automotive-manufacturing/)
Nu este întâmplător faptul că Toyota și alte firme japoneze producătoare de automobile continuă să perfecționeze tehnologia robotică, unul dintre avantajele competitive care le-au asigurat succesul pe piața mondială. Concurența este din ce în ce mai acerbă, cu producătorii chinezi făcând progrese remarcabile, inclusiv din punct de vedere tehnologic. În 2024 s-a vorbit din ce în ce mai mult despre o criză a industriei autovehiculelor, în special în Europa și în Statele Unite. Perioada de pandemie a dus nu doar la o reducere a circulației rutiere datorată lucrului de acasă și vacanțelor în hotarele naționale, dar și la o creștere a popularității alternativelor de transport în comun sau de folosire a bicicletelor. Unul dintre liderii firmei Volkswagen aprecia că Europa s-ar putea să nu revină niciodată la cotele sale de dinaintea pandemiei, când se înregistrau 16 milioane de vânzări de automobile pe an. În 2023, vânzările totale s-au situat la puțin peste 11,5 milioane de vehicule, în creștere față de anul precedent, dar cu mult sub nivelul maxim. Anul acesta se așteaptă să fie mai mici, și puțini experți din industrie prevăd o creștere mare pentru anul viitor. Conflictele comerciale cu China lucrează pe două fronturi. Pe de-o parte, automobilele chineze pătrund pe piață europeana, și chiar dacă ele reprezintă deocamdată doar vreo 10% din vânzări, tendința este de creștere. Pe de altă parte, pe piață chineză, de departe cea mai mare și mai profitabilă, scad vânzările firmelor europene. Vânzările automobilelor Volkswagen reprezentau în 2019 19% din piață chineză, astăzi ele sunt de doar 14%. Scăderi similare au înregistrat și Mercedes și Porsche. Chinezii au avantaj și în ceea ce privește vehiculele electrice și hibride. Performantele, funcționalitatea și siguranța vehiculelor ‘made in China’ se aproprie de nivelul celor americane și europene și, în plus, China domină piața bateriilor pentru vehicule electrice. Recentul faliment al firmei suedeze Northvolt este încă un semn al dificultăților concurenței cu firme chineze, care au ca sprijin imensele rezerve financiare guvernamentale ale Chinei, acumulate în anii în care China era doar ‘atelierul de producție’ al lumii. Paradoxal, în primele zece luni ale lui 2024, vânzările de vehicule electrice au scăzut în Europa cu 5%! Consumatorii nu au încă destule motive economice să facă tranziția la vehicule electrice sau hibride. În Statele Unite, doar Tesla continuă cu investiții serioase și cu rezultate comerciale satisfăcătoare. Elon Musk și Tesla investesc și în domeniul Inteligenței Artificiale și combinația șoferi autonomi – AI este una dintre direcțiile cele mai promițătoare. Musk, despre care am scris mult în 2024 și cred că voi scrie mult și în 2025, este în competiție directă (și polemică virtuală) cu Sam Altman, șeful lui OpenAI, firma pe care o creaseră împreună cu 9 ani în urma. Musk asigură clienții și investitorii că Grok, aplicația chatbox a firmei sale xAI, va deveni în scurtă vreme concurentul principal al lui ChatGPT al lui OpenAI. Vom urmări și vom relata.
(sursa imaginii: www.collectspace.com/news/news-101324a-spacex-starship-super-heavy-test-flight-five.html)
2024 a fost un an spectaculos, cu recorduri și în explorarea spațială. Pentru al patrulea an consecutiv, s-a stabilit un nou record al lansărilor în orbită, cu 244 de lansări (până la 15 decembrie), dintre care 238 complet reușite. Pe 11 septembriem se aflau simultan în orbită un număr record de 19 astronauți. În total, în 2024, 25 de astronauți s-au aflat în spațiul extraterestru. Pe 6 iunie 2024, a avut loc și o lansare reușită de pe partea îndepărtată a Lunii, cu modulul lunar al misiunii chineze ‘Chang’e 6’ întorcându-se pe orbita circumlunară, și apoi pe Terra împreună cu modulul principal. SpaceX, firma lui Elon Musk, a interceptat cu succes duminică 13 octombrie propulsorul rachetei sale Starship, folosind brațele mecanice din rampa de lansare, realizând o performanță extraordinară. Toate modulele sistemului Starship sunt acum reutilizabile, ceea ce se estimează că va reduce la o zecime prețul misiunilor spațiale viitoare. Se află în orbită în acest an două stații spațiale cu echipaj, Stația Spațială Internațională (ISS) – care a împlinit 24 de ani de activitate și de colaborare științifică internațională – și stația spațială chineză Tiangong. Au zburat pentru prima dată în spațiu în acest an astronauți din Turcia, Belarus și Singapore. Japonia a devenit, pe 19 ianuarie, cea de-a cincea putere mondială care a reușit o aselenizare reușită. Cosmonautul rus Oleg Kononenko a depășit pe 4 februarie recordul numărului de zile petrecute în spațiu. Atunci când s-a întors cu bine pe Terra, pe 23 septembrie, Kononenko petrecuse mai mult de 1 110 zile în spațiu. Starliner, nava spațială proiectată de firma Boeing pentru a transporta echipaje către și de la Stația Spațială Internațională (ISS) și alte destinații pe orbită joasă a Pământului, a fost lansată, după multe amânări, în iunie 2024. Propulsoarele ei au funcționat însă defectuos la apropierea de ISS, iar NASA a ajuns la concluzia că era prea riscant să-i aducă înapoi pe astronauți pe Pământ la bordul ei. Până la urmă, Starliner a aterizat cu bine, dar fără echipaj, în septembrie. Cei doi astronauți, Suni Williams și Butch Wilmore, care plănuiseră să petreacă aproximativ o săptămână la bordul stației internaționale, au devenit acum parte din misiunea Crew-9 a NASA și se vor întoarce abia anul viitor, la bordul unei nave SpaceX. În luna octombrie a fost lansată nava Europa Clipper, care și-a început o lungă călătorie către Jupiter, unde va investiga Europa, un satelit al acestei planete cu un ocean subteran enorm care ar putea avea condiții pentru a susține viața. Telescopul spațial James Webb al lui NASA a împlinit doi ani în spațiu. Informațiile transmise de acesta transformă perspectiva noastră asupra universului și a istoriei sale, prin studierea celor mai îndepărtate galaxii observate vreodată, ridicând în același timp noi întrebări despre atmosferele planetelor din afara sistemului nostru solar. Una dintre știrile cele mai recente legate de telescopul James Webb confirmă faptul că expansiunea Universului se petrece la viteze mai mari decât cele calculate folosind modelele cosmologice existente. Acest fenomen fusese observat și de telescopul Hubble, dar fusese pus pe seama lipsei de precizie a instrumentației acestuia. Rămâne acum ca fizicienii și astronomii să rezolve acest mister – posibile fenomene sau proprietăți fizice încă necunoscute ale materiei în Univers.
(sursa imaginii: www.nytimes.com/2022/08/23/science/james-webb-telescope-jupiter-galaxies.html)
Momentul trecerii între ani se aproprie și urarea cea mai potrivită este ca stelele să se alinieze spre pace, iar inteligența umană să se concentreze spre bine, rațiune și cooperare, și nu spre noi confruntări. Sunt multe probleme aici, pe Pământ, dar există și resursele umane și tehnologiile potrivite pentru a le rezolva. În articolul următor, voi discuta despre 2025 – anul care va fi.
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)