CHANGE.WORLD: AI și joburile noastre

Nu mai este vorba nici despre literatură științifico-fantastică și nici despre previziuni teoretice. Inteligența Artificială (AI) este aici, implementată pe scară largă în domeniile cele mai diferite ale economiei și vieții sociale. În unele cazuri, prezența sistemelor AI este vizibilă, în altele, activitatea se desfășoară în centrele de date și norii internetici fără că noi, consumatorii, să fim conștienți de prezența lor. Progresele tehnologiei au loc într-un ritm greu de urmărit, mai ales că nu toate sunt vizibile și impactul lor nu este ușor de înțeles. Odată cu ele domnește o confuzie creată intenționat sau nu. Sunt etichetate AI aplicații sau mașini care nu au niciuna dintre caracteristicile acestei tehnologii. Abundă scenarii apocaliptice care descriu preluarea controlului vieții umane de către mașini. Domnește îngrijorarea legata de schimbările rapide pe piața forței de muncă, cu milioane de joburi înlocuite de mașini și sisteme AI. Despre acest din urmă aspect vom discuta în articolul de astăzi al rubricii CHANGE.WORLD. Schimbările sunt aici și sunt reale. Analiza lor rezervă multe surprize.

(sursa imaginii: www.thefinancialworld.com/how-will-ai-impact-the-job-market/)

Tehnologia îi sperie pe cei care nu au cunoștințe minime pentru a o înțelege. Este un fenomen cunoscut istoric, care a generat perioade de conflicte violente cum a fost mișcarea luddită în secolul al XIX-lea. În secolul XX, la începutul anilor ’60, exact atunci când tehnologia informației făcea primii pași, un comitet de oameni de știință și activiști sociali a trimis o scrisoare deschisă președintelui SUA Lyndon B. Johnson, în care scriau că revoluția cibernetică va crea o națiune separată a celor săraci, necalificați, șomeri care nu vor putea să găsească de lucru și să-și permită nevoile vieții. Cu trei decenii mai devreme, în anii ’30, un primar din California îi scria altui președinte american că tehnologia industrială era un „monstru Frankenstein” care amenința să răstoarne producția, „devorându-ne civilizația”. Transformări substanțiale ale structurii forței de muncă au avut loc după introducerea Internetului în anii ’80-’90 ai secolului trecut. Profesii întregi au dispărut sau s-au modificat substanțial – de la cea de postaș la cea de agent de voiaj. Acum 30-40 de ani prognozele erau cel puțin la fel de sumbre ca și unele dintre cele de astăzi. Și totuși, în cei 200 de ani de revoluții industriale și informatice, prognozele sumbre au fost dezmințite una după cealaltă și forța de muncă a crescut permanent. În perioada 1991-2023, deci exact de când a început să se simtă impactul Internetului, numărul global al angajaților în munci productive, inclusiv servicii, a crescut de la 2,3 miliarde la 3,4 miliarde, deci cu aproape 50% sau cu peste 1 miliard de noi locuri de muncă. Să nu cădem însă în greșeala excesului de optimism. Combinația dintre progresele industriilor roboților, ale Internetului Obiectelor și sistemele de Inteligență Artificială este probabil mai radicală ca vector de schimbare decât toate fenomenele similare în istorie. Schimbările în structura forței de muncă vor fi impresionante ca numere și mai ales calitativ.

(sursa imaginii: https://www.lifewire.com/how-robot-taxis-will-change-transportation-5200731; SM/AIUEO / Getty Images)

Să analizăm un exemplu recent. Introducerea automobilelor fără șofer se desfășoară într-un ritm mai lent decât cel pe care-l prevedeau experții cu un deceniu în urmă, cel puțin în Statele Unite. Sistemul de taxiuri robotice introdus experimental la San Francisco a fost suspendat (la fel ca în toată California) în urma unui accident în care a fost rănit un pieton. Firma General Motors care era răspunzătoare de acest program a declarat că va relansa testele la Dallas, Houston și Phoenix, însă cu un supraveghetor în automobil. Tesla și-a amânat lansarea unui produs similar din august în octombrie. Noile modele de robo-taxiuri sunt dotate cu funcționalitate AI. Datele folosite de aceste sisteme în cadrul procesului de auto-învățare sunt colectate de miile de senzori instalați în fiecare automobil, care monitorizează comportamentul componentelor, dar ‘învață’ și străzile și condițiile de circulație ale zonei în care sunt testate. La nivel global însă, atunci când industria americană este precaută, cea chineză încearcă să o depășească. Cel mai popular serviciu de robo-taxiuri din China este Apollo Go, introdus de firma Baidu în 2022, la Wuhan, și extins de atunci în alte zece metropole din China. Vehiculele sunt fabricate de producătorii de automobile Hongqi și Arcfox și nu au supraveghetor în mașină. Există limitări de traseu, taxiurile putând fi chemate pe străzile mari ale orașelor, dar nu în garaje. O cursă costă sub 10 yuan (1,35 dolari), prețul fiind deocamdată subvenționat de Baidu, dar aceste subvenții urmează să fie eliminate odată cu generalizarea serviciului în 2025. Până la sfârșitul anului vor fi în Wuhan o mie de astfel de vehicule. Ce spun însă șoferii de taxi? Sunt îngrijorați și își văd meseria amenințată. În China, numărul lor depășește astăzi 10 milioane. Situația lor nu poate lăsa indiferentă conducerea Partidului Comunist Chinez, care administrează în detaliu economia și multe dintre aspectele vieții sociale. Pe de-o parte, robotica și aplicațiile AI fac parte dintre ramurile tehnologice încurajate de programele președintelui Xi. Pe de alta parte, partidul consideră asigurarea unui loc de muncă potrivit calificării pentru fiecare cetățean ca pe unul dintre principiile de bază ale programelor sale și ale contractului social cu populația Chinei.

(sursa imaginii: www.bbc.com/news/business-59651334)

Am văzut că profesiunea de șofer de taxi și de șofer în general este amenințată. Să mai analizam câteva ramuri economice și impactul introducerii sistemelor robotice cu sau fără AI. Joburile din industria alimentară par și ele foarte vulnerabile. Boții care întorc burgeri și împachetează sandviciurile pot înlocui mâinile umane în bucătăriile fast-food. Bucătarii care folosesc Inteligența Artificială pot căuta și selecta rețete, pot măsura ingredientele și pot monitoriza echipamentele de gătit. Chioșcurile cu autoservire permit deja clienților să plaseze comenzi fără casierie. Chiar în acest an, lanțul de fast-food american Wendy’s a anunțat un parteneriat cu Google, pentru a crea un chatbot AI care poate prelua comenzi verbale la restaurantele drive-thru din SUA. Chatboții AI și asistenții vocali devin, în general, din ce în ce mai buni în gestionarea întrebărilor și a sarcinilor de bază ale serviciilor de asistare a clienților. Ele perfecționează și înlocuiesc sistemele telefonice interactive (Interactive Voice Response – IVR) introduse deja de câteva decenii. Meniurile automate ale telefonului și chatboții pot răspunde la întrebările frecvente, pot gestiona căutările de cont și pot procesa solicitări simple. Deși AI nu-i poate înlocui complet pe reprezentanții serviciului pentru clienți, multe companii folosesc deja sisteme AI pentru a extinde performanțele personalului uman și a reduce costurile. Chiar și o parte dintre joburile inginerilor software sunt în pericol. Programele precum ChatGPT pot scrie cod fluent, corect din punct de vedere sintactic, mai repede decât majoritatea oamenilor, astfel încât programatorii care sunt apreciați în primul rând pentru producerea rapidă a unor volume mari de cod de calitate scăzută ar putea fi îngrijorați. Totuși, programatorii care produc cod inventiv și de calitate nu ar trebui să aibă de ce să se teamă. Ei pot, în schimb, să folosească AI pentru a-și îmbunătăți fluxul de lucru.

(sursa imaginii: www.garrett-tech.com/gt-blog/medical-robots)

Domeniul aplicațiilor medicale este cel în care introducerea sistemelor robotice și dotate cu capabilități AI a fost accelerată de pandemie. Au fost introduse și testate cu această ocazie sisteme de diagnostic de la distanță sau în condiții de izolare, distribuire robotizată de medicamente, asistență personalizată a pacienților. Multe dintre aceste aparate și aplicații, după ce au trecut focul pandemiei, au continuat să fie utilizate. Teoretic, influența lor poate fi doar pozitivă și pentru personalul medical, și pentru pacienți. Dacă sistemele AI și roboții preiau sarcinile de rutină, atunci poate fi dedicat mai mult timp pacienților. Probabilități scăzute de a greși înseamnă calitate superioară a diagnosticelor și a tratamentelor. Realitatea este puțin diferită. Farmaciștii care prescriu medicamentele au raportat un grad de satisfacție ridicat, dar asistenții lor își văd joburile amenințate. Medicii care analizează informația se bucură de avantajele unei imagistici perfecționate sau de corelarea informațiilor de laborator cu baza de date internetică a cazuisticii. Pacienții apreciază timpul economisit prin folosirea întâlnirilor medicale la distanță, dar mulți dintre ei preferă totuși contactul uman cu medicii și cu asistenții medicali. Aceleași reacții au fost înregistrate și în spitalele care în condiții de izolare au impus distribuirea robotică a medicamentelor. Studiile indică rezultate similare și în alte industrii. În industria alimentară, nici măcar bucătarii celebri nu lasă cu ușurință muncile cele mai de bază pe seama roboților din bucătarii. Există o identificare a profesiilor cu unelte fundamentale pe care profesioniștii nu le abandonează cu ușurință: stetoscopul medicilor, cuțitul bucătarilor. Consumatorii nu acceptă cu ușurință interfețele artificiale. Poate că acest lucru se va schimba pe măsură ce tehnologiile se vor perfecționa și diferențele vor deveni greu de detectat, dar în cazul penei globale care a lovit sistemele bazate pe produsele lui Microsoft, pe 19 iulie, probleme generate de o actualizare a software-ului firmei de ciber-securitate CrowdStrike, problema numărul 1 reclamată de utilizatori nu a fost timpul pierdut prin inactivitate, ci faptul că solicitările de asistență tehnică a clienților au fost întâmpinate în cele mai multe dintre cazuri de sisteme IVR sau de chat-boți, și nu de asistenți umani.

(sursa imaginii: www.sbs.com.au/news/article/sue-anyone-at-the-press-of-a-button-worlds-first-ai-lawyer-set-to-appear-in-court/iu5tmjr32)

Există meserii care sunt la adăpost de amenințările progreselor roboticii și ale Inteligenței Artificiale? Răspunsurile trebuie date cu precauție, căci avem de-a face cu domenii care progresează rapid și cu sisteme care și-au dovedit capacitatea de a se îmbunătăți, de a învăța, de a intra în noi domenii de activitate. La fel ca și inteligenta umana, am putea spune. Și totuși… Primul este cel al creativității artistice. Am discutat subiectul pe larg în câteva articole precedente ale rubricii. Artiștii deja folosesc pe scară largă tehnici bazate pe AI pentru a-și lărgi paletele de expresie și a-și extinde posibilitățile de a-și exprima emoțiile și ideile. Geniul creativ este însă ceva ce nu este astăzi la îndemâna sistemelor AI. Automatizarea ajută, dar nu-l poate înlocui. Toate profesiile care implică interfață cu alți oameni, cu necesitățile, aspirațiile, dorința de cunoaștere, durerile lor vor continua să fie practicate mai bine de oameni. Includ aici medicina, consilierea psihologică, educația. Ceea ce este adevărat la nivel personal este și mai adevărat la nivel de categorii sociale și de comunități, deci meseriile legate de asistența socială vor continua să fie preferate de profesioniști umani. Consilierea financiară și asistența legală beneficiază deja din plin de capacitățile uriașe ale AI în căutarea de surse și filtrarea cantității uriașe de informație accesibile pe Internet, dar deciziile legate atât de interpretările legislației, cât și deciziile personalizate legate de nevoile individuale ale clienților vor rămâne apanajul experților umani. În toate aceste cazuri va fi necesar ca experții din meseriile respective să cunoască, să înțeleagă și să folosească sistemele AI, să vadă în ele nu concurenți și amenințări, ci unelte care îi pot face pe ei profesioniști mai eficienți. Pentru a diminua riscurile, domeniul AI trebuie privit că o oportunitate, nu ca o amenințare. El trebuie predat și învățat, căci cunoașterea alungă frica. Acțiunile legislative ar trebui să se ocupe nu doar de limitarea pericolelor, ci și de educația și redirecționarea celor care sunt afectați de ritmul accelerat de schimbare. Oamenii sunt fericiți nu doar pentru că pot practica profesii care le permit să susțină nivelul lor de trai personal și al familiilor lor, dar și sau mai ales când fac o muncă semnificativă, care folosește celor din jur și câștigă aprecierea acestora. Cine au fost cei mai solicitați și mai importanți oameni pe 19 iulie? Cei care au reușit să readucă sistemele în stare de funcționare, tehnicienii anonimi din centrele de asistență tehnică. Mai nimeni nu le cunoaște numele și ei nu vor fi nicicând vedetele zilei. Dar ei se știu acolo unde sunt și sunt fericiți.

(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)