CHANGE.WORLD – A treia supraputere

Harta geopolitică a lumii se află în plină redesenare. Majoritatea politologilor apreciază că ne îndreptăm sau ne aflăm deja – și din nou – într-o lume bipolară, în care se confruntă, la fel ca la mijlocul secolului trecut, două blocuri cu ideologii și interese din ce în ce mai contradictorii, în fruntea cărora se află două supraputeri – Statele Unite și China. Am fost martori, în ultimul deceniu, ai accentuării și adâncirii conflictelor care evoluează de la faza concurenței economice, a războaielor tarifelor vamale și a barierelor și boicoturilor între blocuri spre faze mult mai periculoase, care amintesc perioada Războiului Rece, cu o nouă cursă a înarmărilor și cu conflicte în focare locale și regionale, care riscă să degenereze spre războaie. Este însă lumea spre care ne îndreptăm atât de net delimitată și de bipolară cum prevăd mulți experți? Istoria arată că nici în conflictele precedente frontierele dintre blocuri nu au fost totdeauna clare și că în cadrul blocurilor au existat nuanțe și divergențe interne. În plus, nu este clar dacă, peste un deceniu sau două, numărul supraputerilor economice și politice ale planetei va fi limitat la două. Se vorbește din ce în ce mai mult despre India ca fiind forța care poate pune sub semnul întrebării modelul dualității globale în conflict. Din multe puncte de vedere, India este deja un gigant și evoluția ei este spectaculoasă, deși nu lipsită de factori care o încetinesc sau care o pot distrage. Indiei îi este dedicat articolul rubricii noastre din această săptămână. Mă voi concentra, ca de obicei, asupra acelor aspecte legate de domeniile științei și tehnologiilor avansate, care de altfel joacă un rol central în poziționarea Indiei ca o potențială viitoare supraputere.

(sursa imaginii: www.reddit.com/r/IndianArtAI/comments/189a75v/india_is_becoming_superpower/)

În luna aprilie 2023, India a depășit China ca număr de locuitori și a devenit cea mai populată țară din lume. Dacă actuala rată a creșterii populației de 2,3% se menține, în 2050 fiecare al cincilea locuitor al planetei va trăi în India, peste 1,7 miliarde de locuitori. Un alt indice demografic important este cel al ponderii populației active în totalul populației. Acesta se estimează că va atinge un maxim de 69,8% în 2030. India se va afla atunci acolo unde era China din punct de vedere demografic în perioada de maximă expansiune economică. Atunci China creștea economic cu până la 10% pe an, măsurat în Produs Național Brut (PNB). Nu se va întâmpla, probabil, același lucru și în India, din diferite motive legate de structura economiei și distribuirea geografică și între mediile rural și urban a populației, dar totuși ritmul de creștere este suficient de mare pentru o creștere reală estimată între 6% și 7%, consistent cu datele din ultimii ani. Anul fiscal 2023-24 a marcat un record de 7,8%. Guvernul indian prevede un ritm de creștere anual între 7% și 7,5% în 2030, dar aceste estimări sunt considerate optimiste de unii experți. Oricum, acești indicatori vor permite Indiei să depășească Japonia și Germania și să devina a treia putere economică a planetei până la sfârșitul acestui deceniu. Un deceniu mai târziu, dacă tendințele continuă, India ar putea deveni o a treia supra-putere. Într-un deceniu și jumătate însă, se pot întâmpla multe.

(sursa imaginii: https://medium.com/@rahuldhakaan37/13-reasons-why-india-will-rule-the-world-by-2050-f4e559411320)

Un alt factor care stă la baza avântului economiei indiene este educația. India s-a aflat timp de mai bine de un secol sub influență britanică, și încă de la mijlocul secolului al XIX-lea s-a format o elită compusă din membri ai castelor superioare și din burghezia în ascensiune și expansiune, care a fost educată în limba engleză și ale căror vârfuri și-au trimis odraslele, dar și pe unii dintre studenții merituoși să învețe la cele mai prestigioase universități din Anglia. După cucerirea independenței, sistemul acesta a continuat, doar că o parte dintre studenți au fost trimiși la Moscova, pentru ca începând cu anii ’80 vârfurile intelectualității indiene să se formeze în Statele Unite. O parte dintre ei au rămas să trăiască și să lucreze în Occident, și aproape că nu exista o mare corporație din domeniul tehnologiilor avansate care să nu aibă în conducerea sa experți proveniți din India. Ceea ce este comun pentru majoritatea dintre ei este faptul că dacă nu s-au întors, au rămas în legătură cu India și cu mediul de afaceri de acolo și că folosesc în multe cazuri resurse din subcontinent atunci când vine vorba despre exportul de forță de muncă. În paralel, în ultimele decenii, au avut loc progrese însemnate în extinderea sistemului de învățământ din India, atât din punct de vedere cantitativ (acoperire geografică, structură demografică), cât și calitativ. 96,5% dintre copiii indieni au acces la învățământul gratuit și obligatoriu prin lege. Rata înrolării în universități este de 23,6%. După modelul englez, există în India și un sistem de școli private în care învață aproximativ 10% dintre elevi. Există un decalaj istoric între nivelul educației băieților și al fetelor, dar aceste diferențe s-au redus în ultimele decenii. Cele mai reputate instituții de învățământ superior din India sunt Tata Institute of Fundamental Research (TIFR) din Mumbai (numărul 452 în Clasamentul Global al Universităților), Indian Institute of Science (IISC) din Bangalore (# 551) și Indian Institute of Technology (IIT) din Mumbai (# 583).

(sursa imaginii: https://apeejay.news/india-to-become-a-knowledge-superpower-union-mos-education/)

Structura economiei indiene este diferită de a Chinei, Vietnamului și a altor țări cu dezvoltare spectaculoasă din Asia. Exporturile sunt dominate nu de producția de bunuri, ci de un sector al tehnologiei informației (IT) productiv, dar sărac în locuri de muncă, și de sectorul serviciilor, iar companiile sale sunt stratificate în câteva corporații mari împreună cu o listă lungă de mici afaceri particulare. Industria IT din India cuprinde servicii de tehnologia informației și externalizarea proceselor de afaceri (outsourcing). Multe firme internaționale din cele mai diverse domenii și-au mutat serviciile tehnice în India în ultimele două decenii. Dacă telefonezi din Europa sau America de Nord asistenței tehnice a unei firme telecom sau serviciilor de șosea ale unei firme de închirieri de mașini (mi s-au întâmplat ambele situații!), sunt șanse bune ca să ți se răspundă de la un centru se servicii (call center) din India. Ponderea sectorului IT în PIB-ul Indiei era de 7,4% în anul fiscal 2022. Veniturile din industriile IT și de externalizare a serviciilor erau estimate la 245 miliarde de dolari în anul fiscal 2023, din care veniturile interne erau estimate la 51 de miliarde de dolari, iar veniturile din export la 194 de miliarde de dolari. Sectorul IT avea însă doar 5,4 milioane de angajați în martie 2023. Pentru a stimula creșterea dorită, viitorul va trebui să arate diferit. În primul rând, este vorba despre o repartizare geografică mai echilibrată a centrelor industriale. Astăzi sudul industrializat susține în mare măsură nordul supra-populat și în care un procentaj semnificativ din populație este formată din musulmani. Va fi nevoie de o creștere a competitivității în sectoare cu forță de muncă intensivă, cum ar fi textilele, și de cultivarea talentelor în sectoarele de înaltă tehnologie, care îmbină serviciile și producția. Acest lucru va necesita o piață unică mai bogată și mai diversă pentru a stimula afacerile interne, mai multă inovație pentru a exporta în economia globală și un sector de stat mai puternic, care să ofere servicii de bază (învățământ, educație, ajutorarea familiilor) pentru a se asigura că tinerele talente din India sunt dezvoltate și păstrate. Inițiativele guvernamentale nu dau însă întotdeauna rezultatele scontate. Un exemplu este inițiativa ‘make in India’, lansată în 2014, care avea ca scop creșterea ponderii industriei productive de la 16,3% până la 25% în 2025. În loc să crească, ponderea acestor ramuri industriale a scăzut cu vreo două procente în ultimul deceniu. Cauzele principale: complexitatea legislativă și a reglementărilor, lipsa de mână de lucru calificată, normele complexe de achiziție de terenuri și de construcție și obstacole legate de logistică și infrastructură. Și totuși, odată cu reorientarea unei părți a producției industriale afară din China, oportunitățile există din nou.

Investițiile sunt semnificative. Se estimează că piața de cercetare și dezvoltare în domeniul ingineriei și dezvoltarea de produse din India va ajunge la 63 de miliarde de dolari până în 2025, de la 31 de miliarde de dolari în 2019. Existau, în decembrie 2023, 30 000 de startup-uri, de la 350 de startup-uri în 2014. Cheltuielile IT în India vor crește cu 10,7% față de anul trecut, pentru a ajunge la 124,6 miliarde de dolari în 2024, conform prognozelor experților firmei Gartner. Bioeconomia Indiei a fost evaluată la 137 de miliarde de dolari în 2022 și își propune să atingă pragul de 300 de miliarde de dolari până în 2030. În anul fiscal 2021, sectorul științei și tehnologiei a devenit cel mai important generator de locuri de muncă din India.

(sursa imaginii: https://energy.economictimes.indiatimes.com/news/renewable/nuclear-power-indias-sustainable-solution-for-a-green-future/100593531)

Să nu uitam că India este și o putere nucleară, la fel ca și incomoda ei vecină, Pakistanul. India a început oficial programul său privind energia nucleară prin înființarea, imediat după dobândirea independenței în 1948, a Comisiei pentru Energie Atomică, care mai târziu a fost redenumită Centrul de Cercetare Atomică Bhabha (BARC). Numele provine de la Dr. Homi Bhabha, cel care a formulat programul de energie nucleară în trei etape al Indiei în anii 1950. „Apsara”, primul reactor nuclear de fisiune, a fost inaugurat în 1956. Numele este cel al unor ființe feminine celeste din culturile Hindu și budistă. În prezent, India are 23 de reactoare de fisiune operaționale, însumând o capacitate instalată de 6 780 MWh. India a efectuat o explozie nucleară subterană la Pokhran în 1974, cu numele de cod „Buda cel zâmbitor”. În 1998, cinci dispozitive nucleare (inclusiv bombe termonucleare) au fost detonate cu succes. Sunt de așteptat evoluții semnificative în sectorul energiei nucleare, deoarece India caută să-și extindă capacitatea nucleară.

India are deja câteva realizări semnificative în unele domenii ale cercetării științifice. În biologia celulară, au fost înregistrare progrese importante în domeniul instrumentelor genetice moleculare la Institutul de Cercetare Fundamentală al concernului Tata. Nanotehnologia va transforma industria farmaceutică. India se conturează rapid ca lider în calculul de mare putere (supercomputing), cu ajutorul Misiunii Naționale de Supercomputing (NSM) care folosește inteligența tehnică a universităților de vârf ale țării. În domeniul tehnologiei lanțurilor de blocuri (blockchain), India a inițiat Cadrul Național Blockchain – o infrastructură la nivel național pentru blockchain, care include blockchain-as-a-service, noduri distribuite geografic, și centre de educație și dezvoltare a resurselor umane.

(sursa imaginii: www.livemint.com/science/news/indian-space-program-more-advanced-than-chinese-scientist-11626094816603.html)

Diamantul de pe coroană este însă, desigur, programul indian de explorare spațială. Aventura spațială a Indiei a început în 1962, odată cu înființarea Comitetului Național Indian pentru Cercetare Spațială (INCOSPAR), redenumit ulterior, în 1969, Organizația Indiană de Cercetare Spațială (ISRO). Primul satelit al Indiei, lansat la 19 aprilie 1975 folosind o racheta sovietica se numea Aryabhata, după numele unui matematician și astronom indian din secolul 5. Începând cu 1980, India a obținut propria sa tehnologie de lansare de rachete în spațiu. Misiunile Chandrayaan de explorare lunară au început în 2008. Chandrayaan-2 a fost, în 2019, prima încercare a Indiei de aselenizare lină. Succesul a venit odată cu Chandrayaan-3, în 2023, India devenind prima țară care a reușit o aselenizare cu succes în apropierea polului sud lunar. După Lună, privirea exploratorilor spațiali indieni s-a îndreptat spre Marte. Prima misiune interplanetară a Indiei a fost lansată în 2013. După Roscosmos, NASA și Agenția Spațială Europeană, ISRO a devenit a patra agenție spațială din lume care a trimis o navă spațială pe orbita lui Marte. Misiunea Gaganyaan este un proiect aflat în desfășurare în India, pentru a trimite un echipaj de trei persoane pe o orbită terestră joasă, la 400 km altitudine. Este prima etapă importantă din programul care are ca scop construirea unei Stații spațiale orbitale indiene, construite de India și operată de ISRO. Se așteaptă ca primul modul să fie lansat în 2028, modulele rămase urmând să fie lansate până în 2035, pe vehicule de lansare din generația următoare. În fine, în 2023, India a devenit a 27-a țară semnatară a acordurilor Artemis, o serie de aranjamente multilaterale între guvernul Statelor Unite și alte guverne, care detaliază normele preconizate a fi respectate în spațiul cosmic. Acordurile sunt legate de programul Artemis, un efort condus de americani de a readuce oamenii pe Lună până în 2026, cu scopul final de a extinde explorarea spațiului spre Marte și mai departe.

O agresivă politică guvernamentală de restructurare economica în curs, investiții particulare considerabile, un program nuclear activ și unul spațial ambițios și susținut – toate semnele indică faptul că India are ambiții mari. Potențialul uman este uriaș. Va reuși India să creeze un al treilea pol global și să dezmintă previziunile unei lumi bipolare? Sau poate va sfârși prin a se alinia cu unul dintre cele două mari blocuri geopolitice ale secolului XXI? Va fi interesant.

(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)