Aniversarea vârstei de 20 de ani este de obicei ocazia unui chef pe cinste. Cu atât mai mult cu cât sărbătoritul este (putred de) bogat și are un viitor plin de promisiuni înaintea sa. Și totuși, în acest caz, el a decis să nu sărbătorească în stil mare, cum au făcut-o unii dintre rivalii sai. Dacă o fi fost vreo petrecere, ea a avut loc în mod discret, la el acasă. Sărbătoritul se numește Facebook și ziua sa de naștere a fost marcată pe 4 februarie. Dacă nu a fost petrecere, în schimb au fost destule articole în ziare și reviste (inclusiv ‘The Economist’ – săptămânalul meu preferat), precum și discuții pe Internet care au trecut în revistă trecutul, au evaluat rolul rețelelor sociale în prezentul nostru agitat și au încercat să prezică viitorul lui Facebook și al competitorilor. Să o facem și noi cu această ocazie.
(sursa imaginii: https://www.nbcnews.com/tech/tech-news/facebook-birthday-founded-20-years-mark-zuckerberg-date-rcna136785)
TheFacebook.com a fost lansat la 4 februarie 2004 de un student (care nu avea să-și termine studiile) de la Universitatea Harvard din Cambridge-ul american, în fapt un cartier al Bostonului. Un an mai târziu, articolul hotărât avea să fie eliminat din nume. Nu era prima aplicație care se definea ca o ‘rețea socială’. O precedaseră MySpace (specializată în muzică), Friendster, Hi5 și chiar și LinkedIn, care rămâne până astăzi un competitor al lui Facebook în nișa rețelelor sociale profesionale. Toate au înscris ca an de naștere 2003. Studentul al cărui nume era Mark Zuckerberg încercase și el în 2003 să înceapă la universitate un web site care se numea Facemash. Era mai mult un fel de glumă studențească: site-ul afișa perechi alese aleatoriu de fotografii ale studenților, culese de pe intranetul universității și permitea utilizatorilor să voteze cine era mai interesant. A făcut furori și… a fost oprit imediat. Mark a fost chemat să dea socoteală pentru… încălcarea sferei private a colegilor din universitate. A rescris complet codul și a lansat ceea ce deja arăta ca o aplicație serioasă de rețea socială. Principalul avantaj: securitatea utilizatorilor și faptul că aceștia își puteau defini individual dreptul de acces al altora la informațiile personale. Puteau fi membri la început doar studenții de la Harvard, dar aplicația a fost extinsă la alte colegii din zona Boston, Ivy League și, treptat, la majoritatea universităților din Statele Unite și Canada, apoi la corporații și, până în septembrie 2006, la toți cei cu o adresă de e-mail validă, în vârstă de 13 ani sau mai mult. Facebook avea atunci 9 milioane de utilizatori. Astăzi, numărul utilizatorilor înregistrați este de peste 3 miliarde, aproximativ 60% din numărul utilizatorilor Internetului. Dintre aceștia 1,8 miliarde sunt utilizatori activi, care accesează, citesc, postează, apasă butoanele ‘like’ sau preiau și transmit informații pe Facebook cel puțin odată pe lună. Unele dintre problemele cu care se confruntă Mark Zuckerberg au rămas aceleași. În săptămâna aniversară, miercuri 31 ianuarie 2024, el s-a aflat din nou în fața Senatului american răspunzând unor întrebări dificile legate de probleme de securitate ale utilizatorilor și expunerea acestora la trafic informațional nociv. Unii dintre senatori i-au spus că „are mâinile pătate de sânge” și l-au obligat să se întoarcă și să se adreseze cu scuze rudelor tinerilor ale căror tragice morți, după cum cred acele rude, au fost rezultatul utilizării produselor companiei sale. O zi mai târziu, în schimb, joi 1 februarie, Meta, firma care încorporează Facebook, a anunțat câștiguri corporative uriașe și acțiunile sale au crescut în ziua următoare, adăugând 197 de miliarde de dolari la evaluarea sa globală – o creștere de valoare într-o zi mai mare decât a avut vreodată vreo companie în istoria burselor.
(sursa imaginii: https://www.bbc.com/news/technology-68109208)
Facebook înseamnă însă mult mai mult decât un gigant al erei internetice și o afacere care este de 15 ani încoace dintre cele mai profitabile din istorie. Facebook și celelalte rețele sociale au devenit principala modalitate prin care oamenii accesează cu Internetul și, extrapolând puțin, o parte semnificativă a modului în care-și trăiesc viața. Anul trecut, mai mult de un sfert din orele de veghe au fost petrecute pe telefoane și aproape jumătate din timpul petrecut pe ecranele mobile din întreaga lume a fost petrecut pe aplicații sociale (cifre furnizate de Data.ai, o companie care măsoară, prelucrează și publică statistici legate de lumea digitală). Rețelele au devenit ceea ce Zuckerberg și alții numesc o „piață publică” digitală, în care sunt dezbătute problemele zilei și unde se formează opinia publică. Rețelele sociale au stimulat mișcări sociale și politice, de la #MeToo și #BlackLivesMatter până la primăvara arabă și revolta de la Capitoliu, și au influențat toate campaniile politice importante din ultimul deceniu. Oferind publicitate direcționată, Facebook a devenit o platformă majoră pentru campaniile electorale din întreaga lume. Cu 2,11 miliarde de utilizatori accesând aplicația în fiecare zi, Facebook este încă cea mai influentă rețea socială, deși nu mai este (și nu a fost niciodată) singura. Facebook a dovedit că colectarea de aprecieri (‘like’) și antipatii (‘dislike’) este extrem de profitabilă. În zilele noastre, compania-mamă a lui Facebook, Meta, este un gigant de publicitate care, alături de Google, ia partea leului din banii publicitari la nivel mondial. Dar Facebook a arătat și ce se poate întâmpla atunci când colectarea datelor poate merge prost și chiar genera catastrofe, fiind amendată de mai multe ori pentru manipularea greșită a datelor cu caracter personal. Cel mai mediatizat caz a fost scandalul Cambridge Analytica din 2014, care a obligat Facebook să plătească 725 de milioane de dolari pentru a soluționa acțiunile legale din cauza unei încălcări semnificative a securității datelor. În 2022, Facebook a plătit și o amendă UE de 265 de milioane de euro pentru că a permis extragerea datelor cu caracter personal de pe site, iar anul trecut, compania a primit o amendă record de 1,2 miliarde de euro de la Comisia irlandeză pentru protecția datelor, pentru transferul datele utilizatorilor europeni în afara jurisdicției. În prezent, Facebook face apel împotriva acestei ultime amenzi.
(sursa imaginii: https://www.bbc.com/news/technology-68109208)
Odată cu succesul uriaș al lui Facebook, Mark Zuckerberg a construit o rețea socială și un imperiu tehnologic care rămâne fără precedent în ceea ce privește utilizatorii și influența. Companii emergente, cum ar fi WhatsApp, Instagram și Oculus, au fost toate achiziționate, reprofilate și energizate sub compania-umbrelă Facebook, care și-a schimbat numele în Meta în 2021. Facebook / Meta au un palmares mai reușit decât mulți dintre competitori în achiziții reușite, integrarea și dezvoltarea firmelor cumpărate. Urmărind anunțurile companiei și declarațiile publice ale lui Mark Zuckerberg, din ultimii ani, nu cred că greșesc afirmând că atenția sa se îndreaptă spre dezvoltarea lui Meta și mai puțin a lui Facebook. Menținerea titlului de cea mai populară rețea socială va fi o provocare monumentală în următorii 20 de ani. Asta nu se datorează faptului că industria, ca întotdeauna, se schimbă cu o viteză vertiginoasă, ci și pentru că Meta însăși face acum eforturi puternice pentru a-și construi afacerea în jurul ideii de Metaverse. Termenul a fost preluat de Meta din lumea jocurilor video, a realității virtuale și a avatarurilor. Este o concepție care, dezvoltată în viziunea lui Zuckerberg, ar putea deveni modul principal de interacțiune al utilizatorilor cu lumea, prin intermediul Internetului. Inteligența artificială este, de asemenea, o prioritate pentru Meta.
(sursa imaginii: https://www.economist.com/briefing/2024/02/01/as-facebook-turns-20-politics-is-out-impersonal-video-feeds-are-in)
Încotro evoluează utilizatorii? Rețelele de socializare sunt mai populare ca niciodată. Utilizatorul mediu de Internet a petrecut aproape două ore și jumătate pe zi pe platformele sociale anul trecut (date furnizate de GWI, o altă companie care oferă statistici despre publicul consumator de informații). Utilizarea a crescut în timpul pandemiei și nu a scăzut înapoi la nivelurile pre-covid. Dar stilul de interacțiune pe rețea socială promovat la începuturi de Facebook dispare. Cea mai evidentă schimbare este tranziția spre video pe rețelele de astăzi. Introducerea tehnologiilor 5G are o contribuție esențială la acest fenomen. Succesul exploziv al lui TikTok, o aplicație pentru videoclipuri scurte, proprietate chineză, lansată în 2017, care i-a atras rapid pe tineri, a stârnit un val de imitatori. Meta a adăugat o funcție video numită Reels pe Facebook și Instagram. Produse similare au fost adăugate pe Pinterest (Watch), Snapchat (Spotlight) și YouTube (Short). Elon Musk, care a cumpărat Twitter în 2022 și l-a rebotezat X, susține acum că X este o platformă „în primul rând video”. Se schimbă și algoritmii care ordonează informația pe ecrane. La început, Facebook oferea informațiile în ordine cronologică. Pe măsură ce creștea traficul, algoritmii s-au perfecționat și principalul criteriu a devenit interesul manifestat de ‘prietenii’ Facebook și de membrii declarați ai familiei pentru anumite postări sau subiecte. Astăzi, algoritmul s-a perfecționat adăugând criterii legate de timpul petrecut în urmărirea anumitor subiecte. Și desigur, depinde și unde sunt puse ‘like’-urile. Toată această informație este prelucrată doar la nivelul utilizatorului individual, ne asigură FB. Se întâmplă însă alte fenomene, nu toate intenționate sau prevăzute de cei care au proiectat aplicațiile. Extremele atrag și, din acest motiv, postările sau afirmațiile extremiste (politic, cultural, etc.) devin cele mai populare. Utilizatorii au din ce în ce mai mult tendința să devină consumatori, și nu generatori de informație. A genera conținut video este mai dificil decât a scrie o postare sau decât a arunca un comentariu de câteva cuvinte. În Marea Britanie, 68% dintre adulți sunt consumatori pasivi și doar unul din zece postează ceva în decursul unei săptămâni. Cei care sunt activi sunt în majoritate bărbați, și o treime dintre ei se declară la extreme (de stânga sau de dreapta) ale spectrului politic. Dintre consumatorii activi declarați, doar 22% se definesc la centru.
(sursa imaginii: https://edition.cnn.com/2024/02/03/business/facebook-mark-zuckerberg-20th-anniversary/index.html)
În același timp, în piața publică a orașului, lumea se ocupă mai mult de divertisment și mai puțin de politică. Deși (și poate tocmai pentru că) rețelele de socializare sunt acuzate că duc la polarizare politică, ele par din ce în ce mai dornice să îndepărteze utilizatorii de știri. Poate și pentru că Meta a clasificat anul trecut mai multe postări ca provenind din surse nedemne de încredere: cu 69% mai multe pe Facebook și cu 22% mai multe pe Instagram. Pe măsură ce văd mai puține știri în feed-ul lor, oamenii sunt din ce în ce mai puțin dispuși să le distribuie sau să comenteze știrile în public. Trebuie ținut cont și de fenomenul de diversificare, deși acesta este mai puțin pronunțat decât mă așteptam. Tinerii sunt pe Snapchat. Jurnaliștii se agață de X (în timp ce-l critică și pretind că îl urăsc). LinkedIn este cel mai bun loc pentru a ajunge la profesioniștii din diferite domenii. Politicienii trebuie să fie, deci, peste tot. Este interesant de comparat strategiile celor doi candidați favoriți la președinția Statelor Unite. Joe Biden s-a alăturat chiar și la Truth Social, rețeaua de socializare deținută de rivalul său republican, Donald Trump. Mai mult, campania de realegere a lui Biden a folosit finala de fotbal american, Super Bowl, pentru a lansa noul său cont TikTok, într-un efort de a ajunge la tinerii alegători înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie. Reamintesc că aplicația este deținută de compania chineză de tehnologie ByteDance și este anchetată în SUA din cauza potențialelor preocupări de securitate națională. Unii parlamentari americani au cerut interzicerea aplicației din cauza temerilor că guvernul chinez ar putea accesa datele utilizatorilor sau ar putea influența ceea ce văd oamenii în aplicație. Anul trecut, administrația Biden a ordonat agențiilor guvernamentale să elimine TikTok de pe telefoanele și dispozitivele aflate în proprietatea guvernului federal. Firma a răspuns că nu va împărtăși datele utilizatorilor din SUA cu guvernul chinez și a luat măsuri substanțiale pentru a proteja confidențialitatea utilizatorilor săi. Donald Trump, în schimb, și-a redus investițiile în rețelele sociale. De exemplu, în prima parte a campaniei, el va plăti doar 400 de mii de dolari pentru anunțuri pe Facebook. Au sesizat Trump și consilierii săi scăderea interesului utilizatorilor pentru dezbaterile politice publice? O parte dintre aceste dezbateri se mută pe liste sau aplicații închise sau pe grupurile private (cu acces restrâns) de pe Facebook. Fragmentarea a ajuns și aici. Folosind metafora deja cunoscută, s-ar putea ca utilizatorii să prefere ca, în loc să asculte discursurile politicienilor din piața publică, să dezbată politică sau orice altceva în cafenelele din piață.
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)