Se aproprie aniversarea unui deceniu de când, la sfârșitul fiecărui an, rubrica CHANGE.WORLD trece în revistă evenimentele cele mai importante ale anului care a trecut și încearcă să anticipeze tendințele și direcțiile evoluțiilor anului care începe, în domeniile științelor și tehnologiilor avansate. Mărturisesc că din an în an prevederea viitorului mi se pare din ce în ce mai dificilă. Dacă am învățat ceva, în ultimii ani mai ales, a fost faptul că anii care vin nu seamănă cu cei care au trecut și că surprizele și evoluțiile spectaculoase – în bine sau în rău – abundă atât în lumile cercetătorilor și ale inginerilor, cât și în cele ale politicii și economiei care influențează toate domeniile activităților și ale vieții sociale. Și totuși, respectând tradiția, hai să lustruim bila de cristal și să ne aventurăm.
Prima predicție pe care o voi face aparține domeniului geopoliticii aplicate. Va fi, cred, anul Asiei, sau poate primul dintr-un șir de ani ai Asiei. Schimbările politice care au avut loc în 2022 în China se vor consolida în 2023, iar efectele lor se vor face simțite din ce în ce mai mult. Reorientarea politică internă spre un capitalism de piață strict controlat politic de partidul comunist se va petrece în paralel cu anul pre-electoral american, și aceste două procese nu par a permite vreunuia dintre conducătorii Chinei și Americii abordarea unor direcții conciliatorii în relațiile dintre cele două supraputeri. Viitorul conflict global major are șanse bune (sau rele!) să se petreacă în Asia, în jurul Taiwanului sau al Coreei. Lanțurile de aprovizionare legate de producția de bunuri de consum care erau concentrate în China vor fi în parte redistribuite spre India, Vietnam sau Indonezia, țări despre care vom auzi tot mai mult în viitorul apropiat. India, în special, reprezintă un caz important. La fel ca și China, are o piață internă uriașă și practică și ea o politică economică reprezentând o versiune de capitalism controlat politic de stat. Spre deosebire de China însă, India este o democrație (imperfectă și limitată, dar care democrație nu este așa?) și forța de muncă are mai multă libertate – și de mișcare, și de exprimare, și de inițiativă. Cum și câtă vreme va reuși Partidul Comunist Chinez să gestioneze contradicția dintre libertatea economică în condiții de inițiativă privată și controlul politic din ce în ce mai strict rămâne de văzut. Este remarcabil și saltul făcut de cercetarea științifică și explorarea spațială chineză, și cred că acestea vor continua să fie încurajate și finanțate cu generozitate. China râvnește la statutul de lider și în domeniul standardizării telecomunicațiilor, și în cel al calității învățământului superior și cercetării academice. Premiile Nobel nu cred că vor ocoli multă vreme savanții și universitățile din China. La fel, cred că trebuie urmărite cu atenție și procesele care se petrec în Japonia. Stagnarea ultimelor decenii împovărează și încetinește o economie care în anii 60-80 reprezenta un exemplu de dinamism economic, combinat cu disciplină și excelență tehnologică. Sunt semne că liderii politici din Japonia înțeleg că țara lor, cândva economia a doua sau a treia a lumii, este în pericol de a-și pierde locul printre cele zece economii cele mai dezvoltate, și se angajează pe un traseu de reforme care încep de la cele legate de demografie, de imigrație, de relații de muncă și merg până la revizuirea strictei neutralități și a statutului pur defensiv al forțelor militare.
Vom reuși să punem definitiv în urma noastră pandemia cauzată de COVID-19 în anul 2023? Dacă am lua ca referință pandemia de gripă spaniolă de acum un secol, găsim multe similarități. Atunci, în al treilea an al pandemiei (1920), virusul care a provocat boala a evoluat pentru a deveni mult mai puțin mortal și, ulterior, a provocat doar gripa sezonieră obișnuită. În anul al patrulea (1921), decesele au revenit la nivelurile de dinainte de pandemie. Se va întâmpla același lucru acum? Posibil, dar nu sigur. Dacă 2022 a fost anul al 3-lea pentru COVID-19, virusul acestei boli pare într-adevăr să fi devenit mai puțin mortal, noile mutații evoluând spre atenuarea formelor grave, în paralel cu dezvoltarea unor vaccinuri și tratamente accesibile unei mari părți a populației, care a dobândit imunitate cel puțin parțială. Și totuși, virusul care cauzează COVID-19 nu este similar cu virusurile gripei obișnuite. Din nou trebuie să privim spre China. Întârzierea cu care conducătorii acestei țări – din motive politice legate de congresul partidului – au decis să renunțe la politica ‘zero covid’ și felul în care se desfășoară această tranziție pun sub mare risc o populație care are un grad de imunitate colectivă relativ redus din cauza unei rate scăzute a vaccinărilor și a insistenței de a folosi vaccinuri mai puțin eficiente, produse local. Vârful de îmbolnăviri din China nu numai că va produce acolo multe victime, dar riscă să provoace un nou val mondial și – mai îngrijorător! – este teren fertil unor posibile mutații care se pot dovedi mai periculoase. Dacă aceste temeri vor rămâne fără temei, putem presupune că la sfârșitul lui 2023 pandemia va fi de domeniul amintirilor, cu condiția ca producția de vaccinuri și distribuirea acestora la scară globală să continue în ritm suficient de susținut. Vaccinurile sezoniere anti-COVID vor deveni probabil parte din rutina noastră medicală, precum vaccinurile anti-gripale. Vor apărea formele mai puțin intruzive (administrare orală, și nu prin injecție) și este posibilă și consolidarea tuturor într-un singur vaccin anual, deși acest lucru nu cred că se va petrece în 2023.
Conflictele politice au dus la o fragmentare a Internetului. Niciodată în istoria rețelei globale zidurile nu au părut mai groase. Internetul este practic divizat în rețele separate dominate de guverne și corporații, care controlează ceea ce văd oamenii și ce servicii folosesc. Fenomenul acesta, despre care am discutat în câteva articole ale rubricii CHANGE.WORLD din ultimii ani, se numește splinternet și această realitate este mai aproape și mai acută decât vrem să credem. Închiderile internetului practicate de dictaturi înăbușesc libertatea de exprimare, amenință reziliența Internetului și slăbesc capacitatea societății de a face față provocărilor globale. Ele sunt în creștere exact într-un moment în care lumea noastră nu poate funcționa fără un Internet deschis. Atunci când folosim internetul, avem încredere că informațiile noastre sunt private și sigure. Criptografia face acest lucru posibil. Dar aproape peste tot, factorii de decizie politică vin cu propuneri de subminare, punând în pericol securitatea noastră personală. Din fericire, există soluții la aceste amenințări. Repoziționarea sateliților din sistemul Starlink la începutul războiului din Ucraina este un exemplu de reziliență a infrastructurii și de acces în locuri în care rețeaua terestră a fost distrusă sau nu există deloc. Aplicațiile VPN fac posibil accesul la informații și comunicarea din spatele zidurilor cenzurilor internetice guvernamentale. Societatea Internetului (Internet Society) a publicat un plan de acțiune a cărui aplicare cu sprijinul filialelor regionale și naționale ale Societății are ca scop încurajarea masurilor tehnice care să asigure continua funcționare a unui Internet deschis și sigur. Printre aceste măsuri: sprijin pentru cifrare puternică (programul GEC – Global Encryption Coalition), rutare globală sigură și rezilientă (programul MANRS – Mutual Agreed Norms for Routing Security) și ajutorarea comunităților neservite și sub-deservite să își construiască și să mențină propriile conexiuni la Internet.
Fără îndoială, inițiativele organizațiilor internaționale nu s-ar putea realiza sau ar întâmpina greutăți majore fără sprijinul marilor corporații globale. Acestea au însă grămada lor de probleme cu care sunt nevoite să se confrunte: scăderea valorii de piață în cursul anului 2022 în medie cu 30%, dar cu cifre de până la 70% pentru unele dintre ele, cu alte cuvinte giganții globali sunt acum mai ‘săraci’; probleme interne legate de creștere, dar și de planuri care întârzie să arate rezultate imediate; probleme personale și de personalitate la nivelul conducerii firmelor; eforturile forurilor regulatorii și ale legislațiilor anti-trust naționale și regionale pentru a le limita influența și controlul în domenii multiple. Exemplul cel mai vizibil a fost, în 2022, Meta care încorporează Facebook, Instagram, WhatsApp și alte aplicații foarte populare, dar a cărui reorientare spre Metaverse a acaparat resurse interne și atenția conducerii și a lui Mark Zuckerberg. Evoluția nu a fost primită bine nici de piață și nici de consumatorii individuali. Efectele s-au făcut simțite și investitorii au pierdut 65% din valoarea acțiunilor firmei în acest an. Mai rău, Facebook a pierdut numeric abonați pentru prima dată în istorie. Anul 2023 ar putea fi un an decisiv pentru Metaverse, în sensul ‘make it or break it’. Nici Amazon sau Google nu cred că vor fi feriți de necazuri în 2023. Problemele scalabilității marilor organizații și diversificarea în prea multe domenii de activitate creează probleme interne și atrag atenția forurilor regulatorii. Ambele companii au plătit amenzi considerabile în Europa în ultimii ani și alte investigații sunt în curs. Revenirea la modul de lucru în sedii nu este ușoară și produce agitație și incertitudine în rândul salariaților. În fine, personalitățile care conduc aceste companii vor continua să se afle în atenția presei, mediilor de comunicare și comentatorilor de pe rețelele sociale.
Ce tehnologii vor atrage atenția observatorilor, dar mai ales a investitorilor în 2023? Inteligența artificială sub diversele sale forme, vizibile sau invizibile, și în special mașinile cu auto-învățare se află continuu pe unul dintre locurile de frunte în ultimii ani și vor rămâne acolo alături de disciplina înrudită, robotica. Lanțurile de blocuri vor trebui să răspundă provocării lansate de scandalurile care au zdruncinat lumea criptomonedelor, dar datorită modelului lor descentralizat, controlul final al unei singure organizații este eliminat, iar datele sunt stocate într-un mod cifrat și mult mai sigur, așa încât cred că tehnologia va continua să se dezvolte. Vom vedea investiții însemnate în calcul cuantic, deși rezultatele nu vor fi, poate, vizibile în acest an. Explorarea spațială se află într-o perioadă de avânt. Telescopul spațial James Webb va continua să furnizeze informații care nu numai că merg în istoria adâncă a Universului (spre secretele Creației, cum ar spune unii dintre prietenii mei), dar pot revoluționa și fundamentele fizicii. Noii participanți la cursele spațiale vor juca un rol însemnat, fie că este vorba despre concernele americane sau despre industria de stat a Chinei. În fine, din păcate, noua rundă de explorare spațială poate genera și o primă rundă de războaie spațiale. Situația ecologică și schimbările climatice au cam fost neglijate în ultimii ani, dar ele vor reveni în atenție. Programele de cooperare internațională și inițiativele regionale vorbesc din ce în ce mai mult despre adaptabilitate la schimbările climatice în loc de sau, în orice caz, înainte de inversarea tendințelor de încălzire globală. Criza energetică a determinat unele țări să resusciteze planurile de dezvoltare a centralelor bazate pe energie nucleară, cu o nouă generație de instalații mai eficiente și mai sigure, după modelul francez. Știri din ultimele săptămâni ale lui 2022 indicau un progres spectaculos în domeniul centralelor nucleare bazate pe fuziune. Chiar dacă aceste știri se vor dovedi premature pentru moment, și această tehnologie se află într-o perioadă de efervescență și investiții intense.
Nu este ușor să fim optimiști la acest sfârșit de an. Voi încerca totuși. Omenirea a mai trecut prin perioade de criză. Demagogi și tirani și-au mai încercat puterile mințind și oprimând propriile popoare, terorizând și ocupând teritoriile altora. Libertatea și democrația până la urmă au prevalat. Ele însă se cuceresc greu și se păstrează și mai greu. La fel, glasurile oamenilor de știință au fost în multe perioade reduse la tăcere sau alungate din viața publică. Să nu permitem ca astăzi ele să fie marginalizate de vocile zgomotoase ale adepților și propagatorilor teoriilor tehno-sceptice și conspirative. Până la urmă progresul este inevitabil, și cercetarea științifică și tehnologică joaca un rol decisiv. Vom urmări și vom relata și în anul care începe.
Să fie un An Bun! La Mulți Ani!
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)