Intr-o discutie pe una dintre listele internetice verisoare a venit vorba despre Wannsee. Colegi de pe acea lista au vazut un film, cred ca o docudrama despre conferinta tinuta la 20 ianuarie 1942 in care a fost pecetluita soarta evreilor din Europa. Nu am vazut filmul (inca) dar am fost la Wannsee in 2007 si pot adauga cateva fotografii de la fata locului la aceasta dezbatere. Multumiri Marianei Smilovici, o parte dintre fotografii ii apartin – pe vremea aceea ea fotografia mai mult decat mine.
Wannsee este o suburbie a Berlinului pe malul lacului cu acest nume, un fel de Snagov situat la o distanta comparabila cu locul de agrement al bucurestenilor de capitala. Peisajul este idilic.
Conferinta a avut loc intr-o vila situata pe malul lacului la 56–58 Am Grossen Wannsee, construita in 1914 si cumparata de SS in 1940.
Dupa razboi locul a devenit muzeu, in mare parte datorita eforturilor istoricului Joseph Wulf, el insusi supravietuitor al Holocaustului.
Wulf nu a apucat insa sa vada locul transformat in muzeul si memorialul care este astazi. S-a sinucis in 1974 impartasind soarta multor alti supravietuitori care nu au fost capabili sa duca povara ororii, si dezamagit de taraganarea deschiderii muzeului. Abia in 1992 muzeul si centrul de documentare au fost deschise publicului.
Conferinta de la Wannsee a fost pregatita cu meticulozitate in lunile care au precedat-o.
Printre particpantii la conferinta s-au aflat Reinhard Heydrich caruia avea sa i se incredinteze misiunea de a rezolva ‘problema evreiasca’ conform planurilor si deciziilor conferintei, si Adolph Eichman.
Cu meticulozitatea si ordinea specific germane au fost inregistrate dezbaterile si hotaririle conferintei. Secretarul conferintei si raspunzator cu protocolul care a pecetluit deciziile a fost Eichman.
Criteriul dupa care a fost stabilita evreitatea celor care aveau sa devina victimele solutiei finale au fost legile rasiale promulgate la Nurnberg in 1938 si aplicate initial in Germania.
Statisticile pe care le-au avut la dispozitie planificatorii Holocaustului includeau populatia evreiasca din toate tarile Europei, URSS, nordului Africii si Orientului Mijlociu. Erau impartite in doua categorii: A – tari aflate deja sub ocupatie germana, B – tari neutre sau aflate in conflict cu Germania. In total aproximativ 11 milioane de evrei. Au reusit sa ucida ‘doar’ 6 milioane.